Stânca care fată
Stânca odată, Îngreunată, Gemea şi se văieta, Încât din jur s-aduna De mami şi de moaşe cete, Crezând că ea va să fete Un târg ca Iaşii măcar. Vuiet, sunet…
Ochii şi nasul
Urma ceartă dineoare între ochi ş-un nas vecin, Cui din doi, după dreptate, ochelarii se cuvin? Advocat se făcu limba şi pe nas îl apăra, Iar urechea, prezidentul, a ei…
Stomahul şi mădulările
Chiar ca astăzi, în vechime Mulţămit n-au fost mai nimeni. O zi-n Roma de Senat Tot poporul dezbinat Zis-au: Lauda ş-orice bine La boierii ţării vine, Când în pace şi-n…
Esop şi ştrengarul
Şi-n anticul timp d-eroi Ştrengari erau ca la noi, Carii din exces de minte Derâdeau şi cele sfinte. Cel ce nu li semăna Prin minciuni se defăima. Spune istoria…
Moartea şi nenorocitul
Un lemnar din cei sărmani, Plin de grijă şi de ani, Cărând vreascuri grele-n spate Din pădure pe la sate, Se-nturna încetişor La săracul foişor. Obosit, neputincios, Pune sarcina sa…
Vulpea, momiţa şi fiarele
Murind Leul împărat, Fiarele s-au adunat Pe temeiul legii lor Să-şi aleagă-un domnitor. Deci corona din cutie, Ce-avu şarpele-n păstrare, S-au fost scos în adunare Să o cerce cui…
Lupii şi oile
După ce au fost trecut Mai mult decât ani o mie De-ncruntată duşmănie, Lupii pace au făcut Cu păstorii şi cu turme. La îmbi de folos era Ca masacrul să…
Oile
Eu nu ştiu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuţie? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au ştiut Esop, Lafonten…
Erostrat
Era seară şi-ntre nouri soarele s-acufunda, Când din Efes tot poporul de la jocuri se-nturna; Cuprins încă de plăcerea a priveleştei frumoase, Vorovea despre minunea luptelor mult maiestroase; Deodată, prin…
Sălbaticul şi călătorul
În adâncul unei stânce, În deşartele pustii, Un sălbatic ş-ai săi fii Au pus mursa lor să mânce; Cu femeia-n jur şedeau Peste-o piatră, Lângă vatră, Şi copiii lor sorbeau.…
Aurul şi fierul
Un blanc galben scânteios, Gemând sub ciocan vârtos, Plângea soarta sa odată: Ori să poate să mă bată Înghiositul crud metal Care-l calcă până ş-un cal? Dar ciocanu-i zice: Frate,…
Oaia şi mielul
Spunea mielului odată Maica oaia: Fătul meu, Eu sunt foarte întristată Cugetând la traiul tău. Ah, păstorul te va prinde, Abia gras te-i face un pic, Şi la măcelar…
Giudecată nouă a lui Paris
Între timpul vechi ş-acuma, oare cine nu-nţelege Că e mare diferire la nărav, la gust şi lege? Plin de gară şi procesuri neastâmpăratul om, Astăzi pentru milioane, dar atunce pentr-un…
Ursul, pasărea, şarpele şi momiţa
Un sălbatic urs de munte, Cu ochi mici şi lată frunte, Vrând să-şi facă o carieră În a curţii naltă sferă, Unde trăia vite o mie Sub a leului domnie,…
Albina, ţânţarul şi musca
Lui poeta Paraplin Ce prin versuri strâmbo-drepte Pe Esop vrea să îndrepte Apologul ista-nchin. Primăvara chiar în zori, Când sufla o boare lină, Zburând iute o albină Culegea miere…
Guzganul de cetate şi cel de câmp
Dinioare un guzgan, Politicos cetăţean, Pre guzganul de câmpie L-au poftit la prânz să vie, Că nu tot mereu lăcuste, Ce mai bun ospăţ să guste Pe vărgat, frumos covor…
În unire stă tăria
Nu-n zădar e scris pe aur În latinelor rostire: Crescunt parvae res concordia (Lucruri mici cresc prin unire); Făr-unire nu-i vârtute În familii, nici în stat, Cum exemple mii trecute…
Momiţa
Pentru-un spirit ce nu doarme Nu-i nimica mai uşor Decât planuri de reforme Ca să deie la popor. De sunt bune, de sunt rele, Destul fie frumuşele. Aşa odată o…
Clopotul şi limba lui
Ah, ce soartă înfiorată! Zicea clopotul odată Către limba ce-l lovea. Uşor lucru ţi se pare A urla fără-ncetare Atât vuiet şi de ce? Di ce, nu ştiu, limba-i zice,…
Lupul prefăcut în păstor
Un lup foarte ipocrit, Având mare apetit Pe o turmă grăsulie Ce păştea în o câmpie, Socotea că a lui plan Nemerit s-ar fi făcut Dacă-n straie de cioban Vizetă…
Asinul şi fluierul
Pentru asinul furat Se băteau doi furi odată, Unul vrea să-l aibă argat, Altul vrea să-l vânză-ndată. Dar când între ii se ceartă Cum pe asin să-l împartă, Vine-al treilea…
Musca şi carul
La amiază, pe căldură, Se urcau pe drum la munte Şase harnici cai de frunte Înhămaţi la o trăsură. Spre-a o face mai uşoară, Toţi drumeţii se coboară; Caii însă…
Diogenes
Diogenes, în Atena, Unde strălucea lumina, Un bărbat era mintios, Însă judecat pe dos. Că-i filozof unii spun, Alţii că au fost nebun! Dar de asta nu mă mir Căci…
Călătorul şi cânii
Dineoare, un om pacinic, de mii grije-mpresurat, Pe o cale, în amurgul, trecea-aproape de un sat. Dulmecând pre el un câne, începu cumplit să latre; De asemene şi alţii, din…
Broaştele care cer un împărat
Nevrând broaştele s-asculte De guvernul democrat, De la Zeus, cu strigări multe, Au cerut un împărat. Zeus, ce-i sân îndurător, Le-au trimes un domnitori Pacinic, drept, cu blândă fire, Încât…
Castorii
Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor ş-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunţi fii şi fiice avea câte o pereche, Casa lui era de bârne, dup-a…
Soarele şi negura
Prin tăria cea azură Trecând soarele de vară, A lui rază-aşa căldură Săgetat-au peste ţară, Că apele a unui lac Toate-n aburi se prefac. Deci aceste-aburele Ajungând la-naltul lor,…
Oala de aramă şi oala de lut
O zi oala de aramă Pe-o vecină de lut cheamă, Ca să facă ambe-un drum. Însă aceasta au zis: Nu pot; Las mai bine să m-afum, Decât să mă stric…
Frunza
De stejar uşoară frunză Prin aer se rotolea; Uitând c-au ieşit din grunză, Tot în sus zburând, zicea: Cât departe de pământ Începui a-mi înălţa! Ori pre căile de vânt…