I
N-am cer. Ce e mai departe de mine
sunt eu, negrul si înlauntrul.
Cerul meu este de carne neagra.
Cer îngropat.
N-am cîmpie.Marginile ei sunt arse.
Se ridica în sus ca o plama
care-si strînge degetele cu gheare, în pumn.
Am loc numai atît cît sa-mi amorteasca locul
stînd.
Ma umflu si ma dezumflu.
Ma umflu de strainatate
si ma dezumflu de singuratate.
Nu pot sa-naintez niciunde.
De la eu la eu distanta
e acoperita de moarte.
Cade înapoi simtamîntul
plecarii din sine însusi
Eu sunt cel care pazeste poarta
ca nu cumva eu însumi sa fug.
