HÁBĂ f. pop. : O ~ (de vreme) un anumit timp. De la o ~ (de vreme) de la un anumit timp încoace. /Orig. nec.
HÁBĂ s. v. clacă, șezătoare.
hábă² s.f. sg. (reg.) boală rea, bube rele; s*****s, lues, frențe.
hábă (-be), s. f. – (Trans. de Nord-Vest) Priveghere. Origine necunoscută.
HÁBĂ (‹ germ.) s. f. Recipient metalic de formă paralelipipedică, confecționat din tablă și profile sudate, cu fața superioară deschisă, utilizat ca rezervor pentru diferite fluide necesare operațiunilor de foraj.