ZIMȚÁT, -Ă, zimțati, -te, adj. Cu zimți; dințat, crestat, zimțuit. – V. zimța.
ZIMȚÁT, -Ă, zimțați, -te, adj. Cu zimți; p. ext. dințat, crestat. – V. zimța.
ZIMȚÁT, -Ă, zimțáti, -te, adj. ~ ◊ (În contexte figurate) într-acolo… se bolovăneau nori negri… ziduind zăvorât zarea cu spăimoase metereze zimțate.
ZIMȚÁT adj. crestat, dințat, zimțuit, (rar) zimțos. (Roată ~.)
ZIMȚÁ, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.
A ZIMȚÁ ~éz tranz. v. A ZIMȚUI. /Din zimț
ZIMȚÁT ~tă (~ți, ~te) Care are zimți; cu zimți. /v. a zimța
ZIMȚÁ, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.
zimțá (a ~) vb., ind. prez. 3 zimțeáză
ZIMȚÁ vb. a cresta, a dința, a zimțui. (A ~ muchia unei piese metalice.)
zimțá vb., ind. prez. 1 sg. zimțéz, 3 sg. și pl. zimțeáză