ZIMOGÉN, zimogene, s. n. (Biol.) Formă inactivă a unei enzime. – Din fr. zymogène.
ZIMOGÉN, -Ă adj. (Biol.; despre bacterii) Care produce fermentație. // s.n. Forma inactivă a unei enzime. [ fr. zymogène, cf. gr. zyme – ferment, gennan – a produce].
ZIMOGÉN2, -Ă, zimogéni, -e, adj. (Despre celule, glande) Care produce enzime; (despre bacterii) care produce fermentație; fermentativ. [morf. DOOM]
zimogén adj. m., pl. zimogéni; f. zimogénă, pl. zimogéne
zimogén adj. m., pl. zimogéni; f. sg. zimogénă, pl. zimogéne