ZEBRÁ, zebréz, vb. I. Tranz. A vărga. (din fr. zébrer) [morf. DOOM]
zebrá vb. ind. prez. 3 sg. zebreáză
ZÉBRĂ, zebre, s. f. Nume generic dat speciilor de cai sălbatici africani cu blana vărgată cu benzi alternative, deschise și închise; animal care face parte din aceste specii. ♦ Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. – Din fr. zèbre.
ZÉBRĂ ~e f. 1) Cal sălbatic african, având corpul acoperit cu păr de culoare albă, vărgat cu dungi negre sau brune. 2) Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. /fr. zébre
ZÉBRĂ s.f. 1. Mamifer sălbatic înrudit cu calul, având corpul acoperit cu păr gălbui și vărgat cu dungi negre sau brune. 2. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din linii albe continue paralele cu axa acesteia. [ fr. zèbre, cf. port. zebra].
ZÉBRĂ s.f. 1. Mamifer african erbivor, imparicopitat, înrudit cu calul, cu păr gălbui și vărgat cu dungi negre sau brune. 2. Mic pește de recif și de acvariu, foarte vioi, cu multă mobilitate, cu dungi de un albastru metalic strălucitor pe fond argintiu sau, la mascul, auriu, originar din India. 3. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni prin dungi paralele vopsite. (din fr. zèbre)
ZÉBRĂ, zebre, s. f. Mamifer sălbatic din Africa, înrudit cu calul, cu părul alb sau galben-deschis, vărgat cu dungi negre sau brune (Hippotigris zebra). – Fr. zèbre.
zébră (ze-bra) s. f., g.-d. art. zébrei; pl. zébre,
zébră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. zébrei; pl. zébre