ZDROBITÚRĂ, zdrobituri, s. f. (Rar) Sfărâmătură, strivitură[1]; rană produsă prin zdrobire. – Zdrobi + suf. -tură.
ZDROBITÚRĂ, zdrobituri, s. f. (Rar) Sfărâmătură, strivitură[1]; rană. – Din zdrobi + suf. -(i)tură.
zdrobitúră (rar) s. f., g.-d. art. zdrobitúrii; pl. zdrobitúri
ZDROBITÚRĂ s. v. sfărâmătură, strivitură.
zdrobitúră s. f., g.-d. art. zdrobitúrii; pl. zdrobitúri