ZDRAHÓN, zdrahoni, s. m. (Pop. și fam.) Om zdravăn, bine legat, voinic. [Var.: zdragón s. m.] – Et. nec.
ZDRAHÓN s. m. v. dragon.
zdrahón (pop., fam.) s. m., pl. zdrahóni
ZDRAHÓN, zdrahóni, s. m. (Mold.) ~ (din dragon, cu pronunție ucr.)
zdrahón s. m., pl. zdrahóni
ZDRAHÓN ~i m. pop. fam. Bărbat înalt și spătos; vlăjgan. /Orig. nec.
sdrahón (-ni), s. m. – Găligan, vlăjgan. – Var. zdrahon. De la dragon, cu pronunțarea rut. (Tiktin). În Mold.