ZBURLIRE

ZBURLIRE

ZBURLIRE

ZBURLÍRE s. f. v. zbârlire.
zburlíre v. zbârlíre
zburlíre v. zbârlire
ZBURLÍ vb. IV. v. zbârli.
ZBURLÍ vb. IV. v. zbârli.
zbârlí / zburlí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zbârlésc / zburlésc, imperf. 3 sg. zbârleá / zburleá; conj. prez. 3 să zbârleáscă / să zburleáscă
zbârlíre / zburlíre s. f., g.-d. art. zbârlírii / zburlírii; pl. zbârlíri / zburlíri
zburlí v. zbârlí
zburlí v. zbârli