ZBÓRNIC, zbornice, s. n. (Înv.) 1. Culegere care cuprinde legende hagiografice, scrieri religioase, tâlcuri ale scripturii, lucrări literare diverse etc. 2. Codice manuscris alcătuit din texte variate copiate laolaltă. – Din bg. sbornik.
ZBÓRNIC, zbornice, s. n. (Înv.) Carte cuprinzând o culegere din viețile și învățăturile sfinților sau texte de literatură populară. – Bg. sbornik.
zbórnic (înv.) s. n., pl. zbórnice
zbórnic s. n., pl. zbórnice