ZBIHUIÁLĂ, zbihuieli, s. f. (Reg.) Scuturătură, zgâlțâitură. – Zbihui + suf. -eală.
ZBIHUIÁLĂ, zbihuieli, s. f. (Reg.) Scuturătură, zgâlțâitură. – Din zbihui + suf. -eală.
ZBIHUIÁLĂ s. v. clătinătură, scuturătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură.