ZBIERĂTÚRĂ, zbierături, s. f. Zbieret, strigăt. – Zbiera + suf. -ătură.
ZBIERĂTÚRĂ, zbierături, s. f. Zbieret, strigăt. – Din zbiera + suf. -(ă)tură.
zbierătúră (pop.) s. f., g.-d. art. zbierătúrii; pl. zbierătúri
ZBIERĂTÚRĂ s. 1. v. strigăt. 2. v. muget.
zbierătúră s. f., g.-d. art. zbierătúrii; pl. zbierătúri