ZBÂRNÂITÓR, -OÁRE, (1) zbârnâitori, -oare, adj., (2, 3) zbârnâitori, s. f. 1. Adj. Care zbârnâie. ♦ Fig. Sensibil, delicat, vibrant. 2. S. f. Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care zbârnâie în bătaia vântului. 3. S. f. Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară și care, învârtită, produce un sunet specific. [Pr.: – nâ-i-] – Zbârnâi + suf. -tor.
ZBÂRNÂITÓR, -OÁRE, zbârnâitori, -oare, adj. Care zbârnâie. – Din zbârnâi + suf. -(i)tor.
zbârnâitór (-nâ-i-) adj. m., pl. zbârnâitóri; f. sg. și pl. zbârnâitoáre
ZBÂRNÂITÓR adj. v. bâzâitor.
zbârnâitór adj. m., pl. zbârnâitóri; f. sg. și pl. zbârnâitoáre
ZBÂRNÂITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care zbârnâie; care produce zbârnâituri. [Sil. -nâ-i-] /a zbârnâi + suf. ~tor