ZAVISTUÍ, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A invidia, a pizmui. ♦ Intranz. A face sau a băga intrigi. [Var.: zavistií vb. IV] – Din sl. zavistvovati.
ZAVISTUÍ, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A invidia, a pizmui. ♦ Intranz. A face intrigi. [Var.: zavistií vb. IV] – Slav (v. sl. zavistvovati).
zavistuí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zavistuiésc, imperf. 3 sg. zavistuiá conj. prez. 3 să zavistuiáscă
ZAVISTUÍ vb. v. complota, conjura, conspira, invidia, jindui, lăcomi, pizmui, râvni, unelti.
zavistuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zavistuiésc, imperf. 3 sg. zavistuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zavistuiáscă
A ZAVISTUÍ ~iésc înv. 1. tranz. A trata cu zavistie; a invidia; a pizmui. 2. intranz. A face intrigi; a pune la cale o intrigă. /sl. zavistovati