ZĂRĂFÍE, (2) zărăfii, s. f. (înv.) 1. Ocupația zarafului; cămătărie. 2. Localul zarafului. – Zaraf + suf. -ie.
ZĂRĂFÍE, (2) zărăfii, s. f. (Înv.) 1. Ocupația zarafului; cămătărie. 2. Localul zarafului. – Din zaraf + suf. -ie.
zărăfíe (înv.) s. f., art. zărăfía, g.-d. art. zărăfíei; (localuri) pl. zărắfii, art. zărăfíile
ZĂRĂFÍE s. v. cămătărie.
zărăfíe s. f., art. zărăfía, g.-d. art. zărăfíei; (localuri) pl. zărăfíi, art. zărăfíile
ZĂRĂFÍE ~i f. înv. 1) Local unde se schimbau banii. 2) Ocupația de zaraf; cămătărie. [G.-D. zărăfiei] /zaraf + suf. ~ie