ZÁMCĂ, zămci, s. f. (În evul mediu, în Moldova) Întăritură, construcție întărită, fortăreață, cetate. – Din rus. zamka.
zámcă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zắmcii; pl. zămci
ZÁMCĂ s. v. fortificație, întăritură.
ZÁMCĂ, zămci, s. f. ~ (din sl. zamŭkŭ, sb. zamka, rus. zamok)
zámcă (zắmci), s. f. – Fortificație. Sl. zamŭkŭ (Tiktin), cf. sb. zamka, rus. zamok. Sec. XVIII, înv.
zámcă s. f., g.-d. art. zămcii; pl. zămci