VUITÓR, -OÁRE, vuitori, -oare, adj. (Rar) Care vuiește. [Pr.: vu-i-] – Vui + suf. -tor.vuitór adj. m., pl. vuitóri; f. sg. și pl. vuitoáreVUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care vuiește; cu proprietatea de a vui; mugitor. /a vui + suf. ~tor
VUITÓR, -OÁRE, vuitori, -oare, adj. (Rar) Care vuiește. [Pr.: vu-i-] – Vui + suf. -tor.vuitór adj. m., pl. vuitóri; f. sg. și pl. vuitoáreVUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care vuiește; cu proprietatea de a vui; mugitor. /a vui + suf. ~tor