VOLTÍJĂ, voltije, s. f. Încălecare și descălecare din fuga calului fără ajutorul scărilor. ♦ Călărie în picioare pe șa. – Din fr. voltige.
VOLTÍJĂ s.f. Încălecare din fugă a calului, fără ajutorul scărilor; serie de exerciții de suplețe executate pe un cal, cu sau fără scări. [ fr. voltige].
VOLTÍJĂ s. f. 1. serie de exerciții de suplețe din încălecarea din fugă a calului, fără ajutorul scărilor. 2. (în circuri) exerciții la trapezul volant. ( fr. voltige)
voltíjă s. f., g.-d. art. voltíjei; pl. voltíje
A VOLTIJÁ ~éz tranz. sport (animale de călărie) A încăleca din fugă, fără ajutorul scărilor. /fr. voltiger
VOLTÍJĂ ~e f. 1) Încălecare a calului din fugă, fără ajutorul scărilor. 2) Ansamblu de exerciții de acrobatică executate pe cal. /fr. voltige
VOLTIJÁ vb. intr. 1. a zbura de colo-colo. 2. a trece rapid de la un lucru la altul. ( fr. voltiger)
voltijá vb., ind. prez. 3 sg. voltijeáză