VOLITIV

VOLITIV

VOLITÍV, -Ă, volitivi, -e, adj. Volițional. – Din fr. volitif.
VOLITÍV, -Ă adj. Volițional. [ fr. volitif].
VOLITÍV, -Ă adj. volițional. ( fr. volitif)
VOLITÍV adj. (PSIH.) volițional. (Manifestare ~.)
volitív adj. m., pl. volitívi; f. sg. volitívă, pl. volitíve
VOLITÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de voință; determinat de voință; propriu voinței; volițional. /fr. volitif