VITUPERÁRE s.f. Acțiunea de a vitupera; vituperație. [ vitupera].
vituperáre s. f., g. -d. art. vituperării
VITUPERÁ, vituperez, vb. I. Tranz. (Livr.) A blama, a defăima, a denigra. – Din fr. vitupérer, lat. vituperare.
VITUPERÁ vb. I. tr. (Liv.) A defăima, a blama, a denigra. [ fr. vitupérer, cf. lat. vituperare].
VITUPERÁ vb. tr. a defăima, a blama, a denigra. ( fr. vitupérer, lat. vituperare)
VITUPERÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.
vituperá vb., ind. prez. 1 sg. vituperéz, 3 sg. și pl. vitupereáză