VITRIFICÁRE, vitrificări, s. f. Acțiunea de a vitrifica și rezultatul ei. [Var.: vitrifiére s. f.] – V. vitrifica.
VITRIFICÁRE s.f. Acțiunea de a vitrifica și rezultatul ei; vitrifiere. [ vitrifica].
vitrificáre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. vitrificării; pl. vitrificări
VITRIFICÁ, vitrific, vb. I. Tranz. A transforma un silicat sau un amestec de silicați într-o masă amorfă, sticloasă, printr-o operație de topire urmată de solidificare. – Din fr. vitrifier, it. vitrificare.
A VITRIFICÁ vitrífic tranz. tehn. (silicați) A transforma într-o masă sticloasă prin topire. /fr. vitrifier, lat. vitrificare
VITRIFICÁ vb. I. tr. A modifica structura unei substanțe prin încălzire la o temperatură înaltă, astfel încât să devină compactă și cu luciu sticlos; a vitrifia. [P.i. vitrific. / it. vitrificare, cf. lat. vitrum – sticlă, facere – a face].
VITRIFICÁ vb. tr. a modifica structura unei substanțe prin încălzire la o temperatură înaltă, încât să devină compactă și cu luciu sticlos; a vitrifia. ( fr. vitrifier, lat. vitrificare)
vitrificá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. vitrífic, 3 sg. și pl. vitrífică