VERSIFICÁRE, versificări, s. f. Acțiunea de a versifica și rezultatul ei. – V. versifica.
VERSIFICÁRE s.f. Acțiunea de a versifica și rezultatul ei. [ versifica].
VERSIFICÁRE s. v. versificație.
versificáre s. f., g.-d. art. versificării; pl. versificări
VERSIFICÁ, versific, vb. I. 1. Tranz. A transpune un text (de proză), o temă etc. în versuri. 2. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri; a versui. – Din fr. versifier, lat. versificare.
A VERSIFICÁ versífic 1. intranz. A compune versuri. 2. tranz. (texte în proză, teme, motive) A transpune în versuri. /lat. versificare, it. versificare, fr. versifier
VERSIFICÁ vb. I. intr. A face versuri. ♦ tr. A transpune în versuri un text. [P.i. versífic, 3,6 -că. / lat. versificare, cf. fr. versifier].
VERSIFICÁ vb. I. intr. a face versuri. II. tr. a transpune în versuri un text. ( fr. versifier, lat. versificare)
VERSIFICÁ vb. (LIT.) a rima, (rar) a stihui, (înv.) a poetiza, a versui.
versificá vb., ind. prez. 1 sg. versífic, 3 sg. și pl. versífică