VÂRLÁV, -Ă, vârlavi, -e, adj. (Reg.) Iute în mișcări; vrednic, îndemânatic. – Din scr. vrljav.
vârláv (reg.) adj. m., pl. vârlávi; f. vârlávă, pl. vârláve
VÂRLÁV adj. v. bucălai, bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund.
vârláv adj. m., pl. vârlávi; f. sg. vârlávă, pl. vârláve