VĂIÚGĂ, văiugi, s. f. (Reg.) Vale mică, îngustă și puțin adâncă. [Pr.: vă-iu-] – Vale + suf. -ugă.
văiúgă s. f., g.-d. art. văiúgii; pl. văiúgi
VĂIÚGĂ s. (GEOGR.) (reg.) văioagă. (O ~ între dealuri.)
VĂIÚGĂ s. v. chirpici.
văiúgă (-gi), s. f. – (Banat) Chirpici, cărămidă uscată la aer. Sb. valjak (Candrea).
văiúgă s. f., g.-d. art. văiúgii; pl. văiúgi
VĂIÚGĂ ~gi f. reg. Vale mică, îngustă și puțin adâncă. /vale + suf. ~ugă