VĂITĂRÉȚ, -EÁȚĂ, văităreți, -e, adj. (Rar.) Văitător. – Văita + suf. -ăreț.
văităréț (rar) (văi-) adj. m., pl. văităréți; f. văităreáță, pl. văităréțe
VĂITĂRÉȚ adj. v. plângăcios, plângăreț, scâncit, smiorcăit, văicăreț.
văităréț adj. m., pl. văităréți; f. sg. văităreáță, pl. văităréțe