VAGOTONÍE, vagotonii, s. f. (Med.) Dezechilibru al funcționării sistemului nervos vegetativ parasimpatic. – Din fr. vagotonie.
VAGOTONÍE s.f. Anomalie constituțională particulară, caracterizată printr-o sensibilitate specială a sistemului nervos autonom dirijat de pneumogastric. [ fr. vagotonie].
VAGOTONÍE s. f. tulburare neurovegetativă caracterizată printr-o sensibilitate specială a sistemului nervos autonom dirijat de penumogastric. ( fr. vagotonie)
vagotoníe (anomalie) s. f., art. vagotonía, g.-d. art. vagotoníi, art. vagotoníei; pl. vagotoníi, art. vagotoníile
VAGOTONÍE s. (FIZIOL.) parasimpaticotonie.
vagotoníe (anomalie constituțională) s. f., art. vagotonía, g.-d. vagotoníi, art. vagotoníei; pl. vagotoníi