VĂDÁN, -Ă, vădani, -e, adj., s. m. și f. (Pop.) Văduv (1). – Văduv (înv. „văduv” lat.) + suf. -an.
vădán (pop.) adj. m., s. m., pl. vădáni; adj. f., s. f. vădánă, pl. vădáne
VĂDÁN adj. s. v. văduv.
vădán adj. m., s. m., pl. vădáni; f. sg. vădánă, pl. vădáne
VĂDÁN ~ă (~i, ~e) și substantival pop. (despre persoane) Care și-au pierdut (prin moarte) soțul sau soția și nu s-a mai recăsă-torit; văduv. /văduv + suf. ~an