VĂCUȘOÁRĂ, văcușoare, s. f. Văcuță. – Vacă + suf. -ușoară.văcușoáră (pop.) s. f., g.-d. art. văcușoárei; pl. văcușoáreVĂCUȘOÁRĂ s. v. văcuță.văcușoáră s. f., g.-d. art. văcușoárei; pl. văcușoáre
VĂCUȘOÁRĂ, văcușoare, s. f. Văcuță. – Vacă + suf. -ușoară.văcușoáră (pop.) s. f., g.-d. art. văcușoárei; pl. văcușoáreVĂCUȘOÁRĂ s. v. văcuță.văcușoáră s. f., g.-d. art. văcușoárei; pl. văcușoáre