UȘURĂTÁTE s. f. Însușirea, caracterul a ceea ce este ușuratic; neseriozitate. ♦ Faptă, acțiune, atitudine ușuratică; frivolitate. – Ușor² + suf. -ătate.
UȘURĂTÁTE f. 1) v. UȘURINȚĂ. 2) Vorbă sau faptă ușuratică. /ușor + suf. ~ătate
UȘURĂTÁTE s. v. neseriozitate.
UȘURĂTÁTE s. v. facilitate, înlesnire, sim-plitate, ușurință.
ușurătáte s. f., g.-d. art. ușurătății