URZEÁLĂ, urzeli, s. f. 1. Ansamblul firelor textile paralele montate în războiul de țesut, printre care se petrece firul de bătătură pentru a se obține țesătura. 2. Fig. (Rar) Alcătuire, conformație, structură. 3. Fig. Intrigă, uneltire, complot. – Urzi + suf. -eală.
URZEÁLĂ s. 1. textură, țesătură. (O stofa cu ~ deasă.) 2. (reg.) teară. (~ unei țesături.)
URZEÁLĂ s. v. alcătuire, complot, compo-ziție, conjurație, conspirație, economie, intrigă, mașinație, organizare, organi-zație, structură, uneltire.
urzeálă s. f., g.-d. art. urzélii; pl. urzéli
URZEÁLĂ ~éli f. 1) v. A URZI. 2) Totalitate a firelor întinse în lungime pe războiul de țesut, printre care se trec transversal firele de bătătură pentru a obține țesătura. 3) fig. rar (despre opere de artă) Fel de aranjare a elementelor componente; compoziție; țesătură. 4) Acțiune reprobabilă pusă la cale în taină pentru a stârni vrajbă sau a zădărnici ceva; intrigă. [G.-D. urzelii] /a urzi + suf. ~eală