UNILÍNGV, -Ă, unilingvi, -e, adj. Scris într-o singură limbă. ♦ Care vorbește o singură limbă. – Din fr. unilingue.
UNILÍNGV, -Ă adj. 1. Scris într-o singură limbă; monolingv. 2. Care vorbește o singură limbă. [ fr. unilingue].
UNILÍNGV, -Ă adj. monolingv. ( fr. unilingue)
UNILÍNGV adj. v. monolingv. (Dicționar ~.)
unilíngv adj. m., pl. unilíngvi; f. sg. unilíngvă, pl. unilíngve
UNILÍNGV ~ă (~i, ~e) 1) Care este scris într-o singură limbă. 2) Care vorbește o singură limbă. / fr. unilingue