UNIFORMIZÁT, -Ă, uniformizați, -te, adj. Cu caracter uniform. – V. uniformiza.
UNIFORMIZÁ, uniformizez, vb. I. Tranz. A da un caracter uniform, a face să fie uniform. – Din fr. uniformiser.
A UNIFORMIZÁ ~éz tranz. A face să fie uniform. / fr. uniformiser
UNIFORMIZÁ vb. I. tr. A da un caracter uniform, a face uniform. [Cf. fr. uniformiser].
UNIFORMIZÁ vb. tr. a da un caracter uniform, a face uniform. ( fr. uniformiser)
UNIFORMIZÁ vb. v. omogeniza.
A uniformiza ≠ a diversifica, a varia
uniformizá vb., ind. prez. 1 sg. uniformizéz, 3 sg. și pl. uniformizeáză