UMECTÁRE, umectări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a umecta și rezultatul ei. – V. umecta.
UMECTÁRE s.f. Acțiunea de a umecta și rezultatul ei; umezire. [ umecta].
umectáre s. f., g.-d. art. umectării; pl. umectări
UMECTÁ, umectez, vb. I. Tranz. (Livr.) A umezi ușor (și numai la suprafață). – Din fr. humecter, lat. humectare.
A UMECTÁ ~éz tranz. A umezi ușor (la suprafață). /fr. humecter, lat. humectare
UMECTÁ vb. I. tr. (Med.) A umezi ușor (la suprafață). [P.i. -tez. / fr. humecter, cf. lat. humectare].
UMECTÁ vb. tr. (med.) a umezi ușor (la suprafață). ( fr. humecter, lat. humectare)
umectá vb., ind. prez. 1 sg. umectéz, 3 sg. și pl. umecteáză