TUBÁJ, tubaje, s. n. (Med.) Metodă de examen clinic care constă în introducerea unui tub de cauciuc sau metalic în stomac sau în duoden pentru extragerea și analiza sucurilor respective. ◊ Tubaj laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie. – Din fr. tubage.
TUBÁJ s.n. (Med.) Metodă de examen clinic constând în introducerea în stomac, pe cale bucală, a unui tub de cauciuc pentru extragerea de suc gastric. ♦ Tubaj laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie. [ fr. tubage].
TUBÁJ s. n. introducere în stomac sau alt organ cavitar, pe cale bucală, a unui tub de cauciuc în scop explorator sau terapeutic. ♦ ~ laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie. ( fr. tubage)
tubáj s. n. pl. tubáje
TUBÁJ ~e n. med. Examen medical, care constă în introducerea unui tub de cauciuc special în organele interne (stomac, duoden etc.) pentru a extrage și a analiza sucurile gastrice. /fr. tubage
TUBAJ LARINGIÁN s. v. intubație.