TRUCULÉNȚĂ, truculențe, s. f. Asprime, violență, brutalitate; lipsă de bun-simț, obrăznicie. – Din fr. truculence.
TRUCULÉNȚĂ s.f. (Franțuzism) Asprime, violență, lipsă de jenă, sfidare a bunului simț. [Cf. fr. truculence, lat. truculentia].
TRUCULÉNȚĂ s. f. asprime, violență, lipsă de jenă, sfidare a bunului simț. ( fr. truculence)
truculénță s. f., g.-d. art. truculénței; pl, truculénțe