TRÓPOT, tropote, s. n. Zgomot de copite sau de picioare (încălțate) care izbesc pământul; tropotit. – Din bg., scr. tropot.
TRÓPOT s. v. tropăit.
trópot s. n., pl. trópote
TRÓPOT ~e n. Zgomot produs de un om sau de un animal, când tropăie. /bulg., sb. tropot