TRONCÓN, tronconuri, s. n. (Rar) Trunchi de con. – Din tronconic (derivat regresiv).
TRONCÓN s.n. Trunchi de con. [Cf. fr. tronc de cône].
TRONCÓN s. n. trunchi de con. ( tronconic)
TRONCÓN s. v. trunchi de con.
troncón s. n., pl. troncónuri
TRONCÓN ~uri n. geom. Porțiune dintr-un con cuprinsă între bază și o secțiune paralelă cu baza; trunchi de con. /Din tronconic