TRIMIȚĂTÓR, -OÁRE, trimițători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care trimite ceva; spec. care expediază ceva prin poștă; expeditor. – Trimite + suf. -ător.
TRIMIȚĂTÓR s., adj. v. expeditor. (~ al coletului.)
trimițătór adj. m., s. m., pl. trimițătóri; f. sg. și pl. trimițătoáre
TRIMIȚĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival pop. Care trimite ceva. /a trimite + suf. ~tor