TRICOTÁ, tricotez, vb. I. Tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lână, de bumbac etc. în tricot; p. ext. a confecționa obiecte de îmbrăcăminte prin împletirea în ochiuri a unor fire textile. ◊ Mașină de tricotat = mașină pentru efectuarea tricotajelor sau a tricoturilor; tricoteză. – Din fr. tricoter.
TRICOTÁ vb. I. tr. A lucra, a împleti o țesătură în ochiuri. [ fr. tricoter].
TRICOTÁ vb. tr. a lucra (manual sau cu mașini speciale) un tricot. ( fr. tricoter)
TRICOTÁ vb. a împleti, (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (A ~ un pulover.)
tricotá vb., ind. prez. 1 sg. tricotéz, 3 sg. și pl. tricoteáză
A TRICOTÁ ~éz 1. tranz. (obiecte de îmbrăcăminte) A confecționa prin împletirea fibrelor textile. 2. intranz. A practica ocupația de tricoteză. /fr. tricoter