TEJGHEÁ, tejghele, s. f. 1. Masă sau suport lung și îngust pe care vânzătorul își expune marfa și servește pe cumpărători. 2. Masă de lucru a unui meseriaș. – Din tc. tezgah.
TEJGHEÁ s. v. tarabă.
tejgheá (-éle), s. f. – 1. Masă pe care se expune marfa. – 2. Masă de lucru pentru meseriași. – 3. Ladă, cutie. – Var. tijghea, teșghea. Tc. (per.) tezgiah (Șeineanu, II, 357; Ronzevalle 65), cf. alb., bg. tezgiah, sb. tezgia. – Der. tejghetar, s. m. (vînzător la tejghea; casier), din tc. tezgiathar.
tejgheá s. f., art. tejgheáua, g.-d. art. tejghélei; pl. tejghéle
TEJGHEÁ ~éle f. 1) Masă specială, îngustă (și lungă), folosită în magazine și în localurile de consum public, pentru a expune mărfurile și pentru a servi consumatorii. 2) Masă de lucru a unor meseriași (mai ales a tâmplarului). [Art. tejgheaua; G.-D. tejghelei; Sil. tej-ghea] /turc. tezgâh