SALTANÁT, saltanaturi, s. n. (Înv.) Alai (domnesc), suită, cortegiu. ♦ Pompă, strălucire. – Din tc. saltanat.
SALTANÁT s. v. alai, cortegiu, fast, lux, măreție, pompă, somptuozitate, splendoare, strălucire, suită.
saltanát (-te), s. n. – Pompă, fast. – Mr. săltănată, megl. săltănat. Tc. (arab.) saltanat (Șeineanu, II, 311). Sec. XIX, înv.
saltanát s. n., pl. saltanáturi