OSPĂTĂRÍȚĂ, ospătărițe, s. f. 1. Angajată din sectorul comercial care servește pe consumatori și încasează contravaloarea consumației, într-un restaurant sau în alt local de consumație; chelneriță. 2. (Înv.) Patroană a unui birt, a unei ospătării; hangiță. – Ospătar + suf. -iță.
OSPĂTĂRÍȚĂ s. chelneriță.
OSPĂTĂRÍȚĂ s. v. birtășiță.
ospătăríță s. f., g.-d. art. ospătăríței; pl. ospătăríțe