MATRIMÓNIU, matrimonii, s. n. (Livr.) Căsătorie. – Din lat. matrimonium, it. matrimonio.
MATRIMÓNIU s.n. (Liv.) Căsătorie. [Pron. -niu. / lat. matrimonium].
MATRIMÓNIU s. n. căsătorie. ( lat. matrimonium, it. matrimonio)
MATRIMÓNIU s. v. casă, căsătorie, căsnicie, mariaj, menaj.
matrimóniu s. n. (sil. -tri-) [-niu pron. -niu], art. matrimóniul; pl. matrimónii, art. matrimóniile (sil. -ni-i-)
MATRIMÓNIU ~i n. livr. Uniune legalizată dintre un bărbat și o femeie; căsătorie; căsnicie. /lat. matrimonium, it. matrimonio