INCITÁT, -Ă, incitati, -te, adj. (Livr.) Ațâțat, întărâtat, instigat. – V. incita.
INCITÁT adj. 1. v. instigat. 2. v. stimulat.
INCITÁ, incít, vb. I. Tranz. (Livr.) A ațâța, a întărâta; a instiga la… – Din fr. inciter, lat., it. incitare.
A INCITÁ incít tranz. (persoane) A aduce în mod intenționat la o stare de agitație, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a instiga; a ațâța; a stârni; a provoca; a porni. /fr. inciter, lat. incitare
INCITÁ vb. I. tr. (Liv.) A ațâța, a întărâta; a instiga la… [P.i. 1 incít, 3,6 -tă. / fr. inciter, cf. it., lat. incitare].
INCITÁ vb. tr. 1. a ațâța, a provoca, a instiga la… 2. a provoca un interes viu, stimulativ. ( fr. inciter, lat. incitare)
INCITÁ vb. 1. v. instiga. 2. v. stimula.
incitá vb., ind. prez. 1 sg. incít, 3 sg. și pl. incită