GRANDOMÁN, -Ă, grandomani, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de grandomanie; megaloman. – Din grandomanie (derivat regresiv).
GRANDOMÁN, -Ă s.m. și f. Cel care suferă de grandomanie; îngâmfat. [ grandomanie].
GRANDOMÁN, -Ă s. m. f. cel care suferă de grandomanie. ( grandomanie)
GRANDOMÁN adj. v. îngâmfat.
grandomán s. m., pl. grandománi
GRANDOMÁN ~i m. Persoană care suferă de grandomanie. /Din grandomanie