GOFRÁ, gofrez, vb. I. Tranz. A imprima rânduri de cute paralele (și ondulate) pe o țesătură, pe o tablă, pe o hârtie etc. ♦ A aplica pe o țesătură un desen imprimat în relief. – Din fr. gaufrer.
GOFRÁ vb. I. tr. A face cute, ondulații paralele pe o țesătură, pe o tablă. ♦ A face un desen în relief (pe o țesătură). [ fr. gaufrer].
gofrá vb. tr. A face un gofraj. ( fr. gaufrer)
gofrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. gofréz, 3 sg. și pl. gofreáză
A GOFRÁ ~éz tranz. (stofe, țesături, hârtie, carton, tinichea etc.) A prevedea cu gofraj. /fr. gaufrer
GÓFRĂ, gofre, s.f. Produs de patiserie de formă dreptunghiulară sau hexagonală, din aluat lichid (ca de clătite), presat și copt într-o formă specifică gofrată, servit ca o prăjitură, cu frișcă, miere, gem sau sirop; din fr. gaufre; sin. (înv.) vafelă, din germ. Waffel, engl. waffle.