DISCOFÍL, -Ă, discofili, -e, s. m. și f. Amator de muzică înregistrată pe discuri; colecționar de discuri. – Din fr. discophile.
DISCOFÍL, -Ă s.m. și f. Amator de discuri muzicale. [ fr. discophile].
DISCOFÍL, -Ă s. m. f. amator de muzică înregistrară pe discuri. ( fr. discophile)
discofíl s. m., pl. discofíli
DISCOFIL ~ă (~i, ~e) m. și f. Amator de muzică înregistrată pe discuri; colecționar de discuri. /fr. discophile