CONCITADÍN, -Ă, concitadini, -e, s. m. și f. Persoană considerată în raport cu alta care locuiește în același oraș cu ea; (rar) conorășean. – Din it. concitadino.
CONCITADÍN, -Ă s.m. și f. Concetățean. [Cf. it. concitadino].
CONCITADÍN, -Ă s. m. f. cel care este din același oraș (cu altcineva). (it. concitadino)
concitadín s. m., pl. concitadíni