CIROCÚMULUS s. m. Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine. – Din fr. cirro-cumulus.
CIROCÚMULUS m. Nori situați la mare altitudine, care par ca o pătură albă, adesea ondulatorie, formați din cristale mici de gheață. /fr. cirrocumulus
CIROCÚMULUS s.n. (Met.) Tip de nori de mare altitudine, formați din grupe albe separate. [ fr. cirro-cumulus].
CIROCÚMULUS s. m. formație de nori de mare altitudine, formați din cristale de gheață și dispuși în sfere mici, albe. ( fr. cirrocumulus)
cirocúmulus s. m.
CIRROCÚMULUS (‹ fr. {i}; {s} lat. cirrus „șuviță” + cumulus „grămadă”) subst. Tip de nori situați între 6.000 și 7.500 m alt., constituind bancuri, straturi sau pături subțiri albicioase formate din mici cristale de gheață. Nu au umbre proprii.