CIOROPÍNĂ, cioropine, s. f. (Peior.; pop.) Țigan. – Cf. cioroi și arap.
cioropínă s. f., g.-d. art. cioropínei; pl. cioropíne
cĭoropínă f., pl. e (d. cĭoară cu sufixu din harapină). Fam. Iron. Țigan, Țigancă. – Maĭ rar cĭorovină.